Modul de organizare a veniturilor suplimentare

Referit de Cuprinsul Actului referitoare la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. Titularul și obiectul sesizării1. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată2.

modul de organizare a veniturilor suplimentare

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. Tribunalul Prahova, prin Sentința civilă nr. În soluționarea acțiunii, tribunalul a dat eficiență statuărilor obligatorii din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.

modul de organizare a veniturilor suplimentare

În susținerea cererii sale de recalculare a drepturilor de pensie, contestatorul a invocat principiul contributivității, ce a fost avut în vedere și de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea deciziilor date în recurs în interesul legii mai sus menționate, prin raportare la Adeverința nr.

Tribunalul a arătat că această adeverință trebuie analizată din perspectiva prevederilor art. Or, s-a apreciat că adeverința invocată de contestator nu îndeplinește toate cerințele enunțate anterior, atât timp cât nu individualizează distinct decât sumele încasate lunar cu titlu de salariu tarifar de încadrare, iar nu și sporurile permanente, procentul sau suma acordată, perioada de timp în care a primit acel spor și temeiul de drept ce a stat la baza acordării, precum și sumele primite cu alt titlu sporuri nepermanente, prime, compensații etc.

De altfel, în cadrul demersului său judiciar, nici măcar contestatorul nu a individualizat natura celorlalte sume cu care a fost remunerat, în afara salariilor tarifare de încadrare, limitându-se la susținerea că sumele brute indicate prin certificatul prezentat ar fi trebuit valorificate în integralitate, susținere care nu a fost primită de tribunal tocmai pentru că, pornind de la considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr.

Mai mult decât atât, tribunalul a reținut că în chiar dispozitivul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatorul, susținând, în esență, că adeverința prezentată conține salariul brut ce reprezintă toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum și din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată, pe când în carnetul de muncă este consemnat doar salariul tarifar.

Conform prevederilor legale - art.

Modul de organizare a veniturilor suplimentare, apelantul-contestator a depus la dosar o cerere prin care a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării Prin Încheierea de sesizare din data de 27 septembriepronunțată în Dosarul nr.

Instanța de sesizare a apreciat că este îndeplinită și condiția noutății, întrucât asupra acestei probleme de drept nu a fost identificată jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat.

Ca urmare a verificărilor efectuate din oficiu asupra acestui aspect, s-a constatat că la nivelul Curții de Apel Ploiești există practică neunitară, în sensul că unele completuri de judecată admit acțiunile ce vizează valorificarea salariului brut, astfel cum este menționat în adeverința eliberată de angajator, chiar dacă acesta este diferit de salariul de încadrare menționat în carnetul de muncă, pe când alte completuri resping asemenea cereri, motivat de împrejurarea că adeverința în discuție nu cuprinde în realitate salariul brut de încadrare și nu atestă în mod separat sporurile încasate.

La nivelul Tribunalului București și Curții de Apel Pitești au fost evidențiate foarte multe hotărâri prin care asemenea acțiuni au fost admise, pe când la nivelul Curții de Apel București au fost cazuri modul de organizare a veniturilor suplimentare care acțiunile au fost respinse. Pe de altă parte, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost pronunțate mai multe decizii ce au statuat asupra preeminenței principiului contributivității în calcularea sau recalcularea pensiilor, cum ar fi Decizia nr.

De asemenea, prin Decizia nr. Instanța de sesizare a constatat că aceste aspecte nu au legătură cu cauza - în speță, fiind cert că adeverințele de acest gen cuprind salariul brut mai mare decât cel de încadrare menționat în carnetul de muncă.

Având în vedere că asupra interpretării art.

Prezentare Generala

Astfel, s-a constatat că nu a făcut obiectul analizei instanței supreme determinarea noțiunii de salariu brut sau net, după caz, menționat de art. Acesta face vorbire despre valorificarea, pentru diferite perioade, a salariilor brute, respectiv nete, astfel cum au fost menționate în carnetele de muncă o dispoziție identică regăsindu-se în art.

În carnetele de muncă ale salariaților a fost menționat, de regulă, pentru perioada anterioară anuluisalariul tarifar de încadrare, iar nu valoarea reală, primită în mod concret de către salariați, de foarte multe ori salariul tarifar de încadrare, menționat în carnetele de muncă, nereprezentând venitul încasat, în realitate, de către salariat.

Având în vedere practica judiciară existentă atât la nivelul instanței de sesizare, cât și la nivelul altor instanțe din țară cu privire la această problemă de drept, cât și împrejurarea că ea nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor consultate la data sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a apreciat că este îndeplinită condiția noutății.

S-a apreciat că este îndeplinită și condiția ca problema în discuție să comporte o anumită dificultate de natură să impună o interpretare cu caracter unificator, având în vedere atât soluțiile diferite pronunțate până în prezent, cât și dificultatea de interpretare a dispozițiilor art.

Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept După comunicarea raportului întocmit de judecătorii- raportori, potrivit dispozițiilor art. Apelantul-contestator, prin avocat, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept sesizată. Pe fondul problemei de drept, a învederat că în carnetele de muncă ale salariaților a fost menționat, de regulă, pentru perioada anterioară anuluisalariul tarifar de încadrare, iar nu valoarea reală, primită în mod concret de către salariați.

Astfel, de foarte multe ori, salariul tarifar de încadrare, menționat în carnetele de muncă, nu reprezintă venitul încasat, în realitate, de către salariat. Toate deciziile pronunțate anterior pentru lămurirea problematicii dispozițiilor art.

Prin intermediul documentului, contribuabilii trebuie să declare veniturile extrasalariale obținute în și pe cele estimate pentruîn vederea plății impozitelor și contribuțiilor aferente la stat.

Atât timp cât dispozițiile art. În deplină concordanță cu deciziile nr. Adeverințele depuse la casa teritorială de pensii nu sunt necesare dovedirii vechimii în muncă sau vechimii în serviciu realizate, care au fost deja avute în vedere la stabilirea pensiei, ci pentru a dovedi veniturile necesare recalculării modul de organizare a veniturilor suplimentare de pensie. Intimata Casa Județeană de Pensii Prahova, prin consilier juridic, a apreciat prin punctul de vedere formulat că este necesară o clarificare a modului de câștigați bani pe Internet pe un smartphone a dispozițiilor art.

Browser incompatibil

Cu privire la chestiunea sesizată, a arătat că, față de dispozițiile art. De asemenea, conform art.

Venituri salariale realizate în acord global-venituri brute III. Recalcularea pensiilor I. De altfel, potrivit art. Potrivit alin. III art.

Salariul înscris în carnetul de muncă până la 1 apriliela care face referire art. În opinia intimatei, interpretarea art. În carnetul de muncă retribuția este înscrisă cu sau fără impozit, și nu cu sau fără sporuri.

Potrivit legislației asigurărilor sociale, contribuția individuală la bugetul de pensii, adică cea care se reține și se plătește din drepturile salariale ale angajatului, a fost introdusă începând cu data de 1 aprilie Prin urmare, legiuitorul a fost obligat să stabilească o bază de calcul al pensiei, aferentă perioadei de activitate anterioare datei de 1 apriliecând salariatul nu avea instituită în sarcină o contribuție individuală la bugetul de pensii.

Astfel, dispozițiile art. Pentru clarificarea acestei delimitări, legiuitorul a făcut trimitere la baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare datei de 1 aprilierespectiv ce intra în calculul pensiei anterior datei de 1 aprilie Cu alte cuvinte, pentru calculul pensiei, atunci când se valorifică o perioadă de activitate anterioară datei de 1 aprilieprin aplicarea art.

Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Completul de judecată al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă a reținut că, potrivit prevederilor art.

modul de organizare a veniturilor suplimentare

Aplicând stricto sensu acest text de lege, se impune a se proceda la valorificarea adeverințelor în care se menționează salariile brute obținute de reclamanți până la data de 1 iulie și după 1 ianuariechiar dacă acestea nu sunt defalcate, în sensul indicării în mod separat a salariului tarifar de încadrare, a denumirii sporurilor cu caracter permanent, a procentului sau sumei acordate, a perioadei în care a primit sporul și a temeiului în baza căruia s-a acordat.

Aceasta întrucât, la data la care au intrat în vigoare dispozițiile Legii nr. Aceleași dispoziții erau cuprinse și în Legea salarizării nr. Ca atare, noțiunea de salariu brut este diferită de cea de salariu de bază formula opțiunii salariu de încadrare, fostul salariu tarifar menționat de Decretul nr. Salariul brut cuprinde suma veniturilor realizate de salariat, iar salariul net reprezintă diferența între salariul brut și cheltuielile deductibile contribuții obligatorii și impozit.

Or, deși Legea nr. În acest sens s-au invocat prevederile art. Venitul brut, în înțelesul legii în vigoare la data adoptării Legii nr.

Încearcă noul modul de căutare din Republica

În schimb, alăturarea în art. Trebuie observat că, în cazul prezentării unor adeverințe ce atestă salariul brut al angajatului, în vederea recalculării pensiei acestuia, nu sunt aplicabile dispozițiile art.

Sub acest aspect, potrivit dispozițiilor art. Potrivit art. Or, adeverințele depuse de reclamanți nu sunt necesare dovedirii vechimii în muncă sau vechimii în serviciu realizate, care au fost deja avute în vedere la stabilirea pensiei, ci pentru a dovedi veniturile necesare recalculării drepturilor de pensie, potrivit art. Astfel, potrivit art. Ca atare, adeverințele care atestă cuantumul salariului brut încasat de angajați în vederea recalculării pensiei acestora nu se încadrează printre cele prevăzute de art.

În realitate, adeverința se încadrează printre actele întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie, respectiv atestă salariul brut necesar stabilirii punctului de pensie, astfel încât ea este emisă potrivit legii, iar în privința ei legiuitorul nu a impus cerințele prevăzute la art.

Pe de altă parte, nu sunt incidente nici dispozițiile art.

modul de organizare a veniturilor suplimentare

Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: a denumirea angajatorului; b datele de identificare a persoanei; c perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; d funcția, meseria sau specialitatea exercitată; e denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; f perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Din studierea conținutului acestui text normativ nu rezultă obligativitatea menționării salariului tarifar, iar, pe de altă parte, mențiunea din cuprinsul adeverințelor în sensul că au fost achitate contribuțiile la modul de organizare a veniturilor suplimentare sociale potrivit dispozițiilor legale a fost asumată de către angajator sub sancțiunea legii penale, astfel încât, până la dovedirea falsului acestui înscris, această afirmație își produce pe deplin efectele.

În atare condiții, având în vedere că adeverințele din spețele supuse analizei nu se referă la cuantumul sporurilor încasate, ci la cuantumul salariului brut al foștilor angajați, s-a constatat că nu sunt obligatorii în asemenea cazuri mențiunile prevăzute la art.

Ca atare, câtă vreme pentru perioadele prevăzute de art. Pe de altă parte, art. Legea nr. III pct. Anterior Legii nr.

Decretul nr. Acesta a fost modificat de art. II pct. Raportând aceste dispoziții la art.

În atare condiții, în deplină concordanță cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. Un contraargument poate fi însă faptul că la alin. Jurisprudența instanțelor naționale în materie În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, datele comunicate de instanțele naționale au relevat că la nivelul curților de apel Timișoara, Oradea, Alba Iulia, Galați și Bacău nu s-a identificat practică judiciară.

La nivelul Curții de Apel Brașov practica judiciară este unitară în sensul că salariile brute menționate la art. În justificarea acestei soluții s-a precizat că din coroborarea prevederilor art. Practica judiciară la nivelul Curții de Apel Constanța este unitară, în sensul că se valorifică veniturile brute atestate în adeverințe eliberate de fostul angajator, dacă sunt îndeplinite condițiile indicate prin Decizia nr.

A intervenit o problemă.

La nivelul Curții de Apel Cluj au fost identificate mai multe hotărâri judecătorești definitive din cuprinsul cărora rezultă existența unei practici constante și unitare, potrivit căreia sunt nefondate cererile reclamanților având ca obiect recalcularea pensiei cu luarea în considerare a salariilor brute veniturilor brute menționate în adeverințele eliberate de foștii angajatori. Pentru a pronunța aceste soluții, instanțele au avut în vedere faptul că adeverințele atestă totalul câștigurilor brute realizate în fiecare lună, fără a preciza în mod distinct care sunt veniturile realizate, respectiv cât reprezintă salariul de încadrare și cât sporurile și care este temeiul legal de acordare a acestor venituri.

La Curtea de Apel Târgu Mureș s-a conturat opinia că salariile brute la care se face referire în art. În acord cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. Practica judiciară la nivelul instanțelor din circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești a fost în sensul că, în acord cu dispozițiile art.

S-a reținut că din interpretarea sistematică a celor două texte de lege rezultă că ceea ce se ia în calcul nu este numai salariul înscris în carnetul de muncă, ci și venitul brut lunar, care cuprinde și sporuri și adaosuri pentru care legea a prevăzut, iar angajatorul a reținut și virat contribuții de asigurări sociale. Acest text, normă tranzitorie, nu este de natură a înlătura de la aplicare principiul contributivității. În jurisprudența Curții de Apel București, în determinarea caracterului valorificabil sau nevalorificabil al unui venit, ca regulă generală, au fost avute în vedere principiile consacrate de Legea nr.

Totodată, s-a avut în vedere că adeverințele eliberate de foștii angajatori trebuie să îmbrace o anumită formă, în condițiile art. S-a considerat că aceste cerințe trebuie privite din perspectiva principiului contributivității, a cărui aplicare nu poate rămâne la nivel abstract, ci trebuie să fie realizat în concret, în raport cu natura fiecărui venit și cu dispozițiile legale incidente privind categoriile de venituri supuse plății contribuției de asigurări sociale.

Modul de organizare a veniturilor suplimentare de Apel Iași a înaintat o decizie prin care a fost respinsă acțiunea, reținându-se că, deși fostul angajator a plătit contribuția de asigurări sociale, nu este îndeplinită și cea de-a doua condiție prevăzută în Decizia nr.

Cu alte cuvinte, s-a apreciat că trebuia defalcat salariul tarifar brut sau net, în funcție de mențiunile din carnetul de muncă și separat venitul obținut suplimentar. Curtea de Apel Craiova a înaintat o serie de hotărâri judecătorești definitive prin care s-a reținut că art.

În același sens sunt și prevederile art. Curtea de Apel Ploiești - instanța de sesizare a înaintat hotărâri judecătorești definitive, care se regăsesc atașate și la încheierea de sesizare, din care rezultă existența unei practici neunitare, după cum urmează

modul de organizare a veniturilor suplimentare