MANAGEMENTUL+INVESTIŢIILOR

Opțiuni reale în proiectarea investițiilor

Proiectarea — Startul pentru execuţia construcţiilor Pentru obţinerea unor construcţii calitative, potrivit reglementărilor în domeniu [1]sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a cerinţelor fundamentale aplicabile [2]factorii implicaţi în asigurarea acestor cerinţe făcând obiectul unei enumerări clare în conţinutul art.

MANAGEMENTUL+INVESTIŢIILOR

Deşi dispoziţiile legislative în domeniu par să se mai clarifice, în practică încă sunt des întâlnite consecinţele ajungerii la momentul execuţiei cu un proiect defectuos. Vom încerca lămurirea acestei situaţii, pornind de la momentul declanşării procedurii de atribuire şi continuând cu derularea contractului de achiziţie publică, privind atât din punctul de vedere al autorităţii contractante, dar şi cel al ofertantului. Cerinţele de proiectare — posibilităţile autorităţii contractante Viabilitatea unui contract supus procedurii de atribuire este oglinda necesităţii autorităţii contractante, tradusă prin cerinţele propriei documentaţii de atribuire [4].

În considerarea prevederilor art. Oricare dintre variantele alese trebuie să asigure achizitorul de îndeplinirea obiectivului contractat cu respectarea condiţiilor licitate: specificaţii tehnice, parametrii calitativi, menţinerea tehnologiei ofertate, a preţului şi a duratei de execuţie.

Anterior contractării serviciilor sus-enunţate, beneficiarul este obligat fie la întocmirea notei conceptuale şi a temei de proiectare, în conformitate cu dispoziţiile art. Cerinţa practicii în construcţii, nelimitarea proiectantului, respectiv asigurarea libertăţii depline a activităţii acestuia, este susţinută prin abrogarea, prin Ordonanţa de urgenţă nr.

opțiuni reale în proiectarea investițiilor GO pe Opțiuni

Astfel, în prezent, în cadrul investițiilor finanţate de la buget, standardele se stabilesc pe propria răspundere de ordonatorii principali de credite, iar în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, standardele sunt stabilite de autorităţile de management ale diferitelor programe. Alegerea primei variante descrise mai sus poate prezenta următoarele avantaje pentru autoritatea contractantă: implicare restrânsă, în măsura în care proiectarea este un domeniu greu accesibil acesteia; limitarea răspunderii la nivelul impus prin faza incipientă a studiului de fezabilitate; confortul transmiterii spre implementare a unui contract de achiziţie publică, în care majoritatea riscurilor sunt ale contractantului, acesta fiind proiectant şi executant.

Totodată, se pot face resimţite şi dezavantaje [13]cauzate de întocmirea defectuoasă a studiului de fezabilitate sau a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie: neconcordanţe între situaţia reală din teren şi studiul de fezabilitate, imposibilitatea adaptării studiului de fezabilitate într-un proiect tehnic de execuţie conform cu terenul, schimbarea soluţiei tehnologice aplicabile, schimbarea condiţiilor de licitaţie, anularea procedurii de atribuire.

Cea de-a doua variantă a autorităţii contractante este cea de atribuire separată: iniţial, contractul de proiectare şi, ulterior, cel de execuţie lucrări.

În această situaţie, în completarea celor afirmate mai-sus, autoritatea contractantă, la momentul iniţierii procedurii de atribuire, având ca obiect execuţie lucrări, trebuie să fie în posesia întregii documentaţii opțiuni reale în proiectarea investițiilor aferentă obiectivului de investiţii, conform art. Avantajele acestei opţiuni pot fi: implicarea directă a autorităţii contractante în activitatea de proiectarea, posibilitatea aplicării unor măsuri coercitive sau punitive direct către proiectant, în calitate de semnatar unic al contractului, definitivarea proiectului prin clarificarea tuturor problemelor ce ţin de amplasament, anterior începerii execuţiei lucrărilor.

Dezavantaje ce pot apărea: prelungirea perioadei pentru depunerea ofertelor executantul trebuind să evalueze toate riscurile proiectuluiasumarea răspunderii totale de către autoritatea contractantă asupra proiectului, ce poate facilita executantului o conduită excesivă, de justificare a majorităţii sincopelor din execuţie prin invocarea proiectării beneficiarului.

opțiuni reale în proiectarea investițiilor opțiuni cum să începeți

Separat de cele două variante, însă în cadrul aceleiaşi structuri, se ridică problema verificării de proiect. În sarcina cărei părţi se află această atribuţiune?

Introducere

Dacă ar fi să căutăm răspunsul în practică, nu puţine ar fi cazurile în care verificarea proiectului se face chiar de către cel care a întocmit şi proiectul, prin contractarea serviciului în cauză cu o terţă parte, nesocotindu-se astfel dispoziţiile art.

Proiectarea în ofertare — posibilităţile operatorului economic într-un contract de proiectare şi execuţie În funcţie de prevederile documentaţiei de atribuire şi în limitele cadrului legal, operatorul economic alege varianta cea mai avantajoasă de participare la procedura de atribuire. Pentru asigurarea admisibilităţii şi conformităţii ofertei sale, acesta optează fie opțiuni reale în proiectarea investițiilor depunerea unei oferte unice, apelând la un subcontractant [19] pentru serviciile de proiectare, fie pentru depunerea unei oferte comune [20]caz în care proiectantul are calitatea de asociat.

Dintre cele două încadrări, proiectarea sub forma subcontractării a fost cea primită şi implementată cu rezerve, fiind venită după o lungă perioadă de obişnuire a autorităţilor contractane cu ofertarea în asociere, ce asigură acestora beneficiile punerii în aplicare a răspunderii solidare a contractantului.

opțiuni reale în proiectarea investițiilor realitatea câștigurilor pe internet sau mit

Însă, practica a fost cea care a demonstrat şi menţinut validitatea acestei modalităţi de ofertare. În acest sens, s-a pronunţat şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor CNSCîn jurisprudenţa căruia, am identificat o decizie [21] definitorie pentru problematica expusă: — SC … SRL, prin prezentarea experienţei sale în proiectare, devine, în înţelesul art.

Din cele de mai sus, Consiliul ia act că operatorul economic SC … SRL este un subcontractant a cărui capacitate tehnică poate fi luată în considerare, pentru îndeplinirea cerinţei de experienţă similară, în conformitate cu prevederile art.

Invocarea prevederilor deciziei CNSC sus-citată nu este întâmplătoare.

  1. Cine vrea să câștige bani
  2. Scrie o recenzie despre opțiuni
  3. JURIDICE » Proiectarea – Startul pentru execuţia construcţiilor

Raţionamentul Consiliului în speţa dedusă soluţionării se bazează atât pe legislaţia naţională, dar mai cu seamă, pe cea europeană, venind ca o invitaţie către autoritatea contractantă şi ofertant spre analiză a legislaţiei naţionale, prin prisma şi cu ajutorul directivei [22] : Această interpretare îşi are temeiul în art.

În ceea ce priveşte criteriile referitoare la calificările educaţionale şi profesionale stabilite la anexa XII partea II litera f sau la experienţa profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacităţile altor entităţi atunci când acestea din urmă vor desfăşura activităţile sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacităţi.

În cazul în care un operator economic doreşte să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, acesta dovedeşte autorităţii contractante că va avea la dispoziţie resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entităţi în acest sens.

Tot în cuprinsul aceleiaşi decizii CNSC, se regăsesc trimiteri către jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene [23] întregindu-se, astfel, reperele ce trebuie avute în vedere de părţi, în aplicarea corectă a legislaţiei în achiziţiile publice. În afara încadrărilor clasice de mai-sus, sunt situaţii în care proiectantul poate apărea şi în poziţia furnizorului.

Această ipoteză poate fi aplicabilă în cazul contractelor cu obiect complex, spre exemplu, atribuirea unui contract de execuţie staţie de epurare, în a cărei procedură se identifică necesităţi de proiectare, execuţie dar şi de furnizare echipamente. În acest caz, fiind vorba, la nivel de proiectare, de optimizarea şi respectarea unui anumit proces tehnologic, este recomandat ca proiectantul de specialitate să aibă, totodată, şi calitatea de furnizor echipamente, situaţie în care întreaga dimensionare a ofertei ar putea atinge maximul necesar implementării cu succes a investiţiei.

În acord cu prevederile art. În aceste limite, dovedirea necontestabilă de către autoritatea contractantă a împiedicării, restrângerii sau denaturării concurenţei în atribuirea acestui contract prin acceptarea ofertei, ar fi singurul temei ce ar justifica respingerea acesteia.

Alegerile făcute de ofertant, cu privire la proiectare, la momentul depunerii ofertei, îşi dovedesc eficacitatea la momentul execuţiei lucrărilor. Consecinţele unui proiect defectuos, în realizarea unui obiectiv de investiţii se suportă diferenţiat, după cum urmează: a În cazul derulării unui contract de lucrări, având la bază proiectul opțiuni reale în proiectarea investițiilor la dispoziţie de beneficiar, achizitorul este cel care va trebui să garanteze pentru conformitatea proiectului pus la dispoziţie, executantului putându-i fi opuse doar aspecte ce ţin strict de execuţie.

De exemplu, eventuale costuri suplimentare ar fi, prima dată, în sarcina beneficiarului, în calitate de proiectant şi, doar ulterior şi întemeiat, în sarcina executantului. Pentru beneficiar, răspunderea este limitată la nivelul SF-ului, raportul juridic fiind cu antreprenorul, în calitatea sa dublă: de proiectant şi executant. Antreprenorul, la rândul său, este obligat faţă de Beneficiar să proiecteze şi să execute, urmând ca, acţiunea sa în regres să fie particularizată pe subcontractare sau asociere.

Riscul acestei ipoteze este născut din dificultatea de îndeplinire a tuturor obligaţiilor faţă de beneficiar de către o singură parte contractantă, executantul rămânând obligat faţă de beneficiar să finalizeze obiectivul la termen, cu respectarea parametrilor tehnici şi calitativi licitaţi, în pofida proiectului defectuos.

Însă, nu trebuie neglijat nici faptul că, beneficiarul este cel care aprobă proiectul, anterior începerii execuţiei lucrărilor, fiind obligat la verificarea acestuia prin personal de specialitate. De asemenea, urmărirea execuţiei, în conformitate cu proiectul, este atributul autorităţii contractante, exercitat prin dirigenţia de şantier [26]. Completarea tuturor acestor obligaţii cu interpretarea europeană a noţiunii de entitate [27] în domeniul achiziţiilor publice, ar putea să egaleze şansele executantului cu cele ale achizitorului în contractul de proiectare şi execuţie.

Asemenea abordare ar demonstra, totodată şi faptul că, alegerea comodă de transmitere a majorităţii riscurilor către executant, s-ar putea întoarce chiar împotriva beneficiarului, prin nefinalizarea investiţiei. Având în vedere scopul comun al părţilor implicate, de a finaliza obiectivul contractat, fiecare partener este dator să se raporteze la ceea ce legea permite, însă, totodată, trebuie să existe înţelegere pentru faptul că, minimul acceptat de lege nu este echivalentul necesităţii autorităţii contractante.

Disponibil aici. Dirigintele de şantier îşi desfăşoară activitatea ca angajat al investitorului în vederea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, pe tot parcursul lucrărilor, în conformitate cu prevederile art.